Miruna Codeanu

Rosia Montana, Rosia Poieni

In ca'n viata on April 6, 2012 at 11:22 am

Am scris o lucrare de licenta despre Rosia Montana. Putem presupune ca n-am aterizat cu pluta, nici cu barca in subiect. Zilele astea ar trebui sa se vorbeasca despre Rosia Poieni si Cuprumin. Eu nu prea am auzit. Rosia Poieni este ditamai “frumusetea” de exploatare. Am dat toate cuvintele pe Rosia Montana si nu mai avem Rosia Poieni?

Citind pentru lucrarea de licenta am citit si pe langa. Pe langa exploatarile resurselor naturale iar langa exploatarile resurselor naturale e Africa. Exploatarile de resurse naturale nu lasa lucruri bune in tarile subdezvoltate si in curs de dezvoltare. Or avea tarile dezvoltate resursele necesare sa repare efectele negative ale exploatarilor dupa finalizarea lor, dar as vrea sa va spun ceva: noi, Romania, n-am fost nici inainte de criza tara dezvoltata, nu suntem in timpul ei si nu vom fi nici dupa terminarea crizei. Exploatarile resurselor naturale nu au efecte doar asupra mediului, au si costuri sociale foarte mari: creste rata sinuciderii, cresc conflictele, creste consumul de alcool, creste violenta domestica. Adica, o data cu dezvoltarea aparenta a zonei de exploatare, se produce efectul contrar asupra populatiei. Mai mult, in tarile nedezvoltate se produc si niste razboaie civile. Din fericire pentru noi, geografia ne-a asezat in Europa. Cam asa e cu exploatarile de resurse naturale.
Pentru Rosia Montana stim ca a existat un puternic curent de opinii impotriva. Nu remarc nimic similar sau aproximativ similar pentru Rosia Poieni. Rosia Poieni e langa Rosia Montana. Avem, din punct de vedere economica, inca o vanzare dubioasa. Avem din punct de vedere social aceeasi mandrie a motilor invocata la Rosia Montana. E adevarat, nu avem cianura. Insa, eu nu cunsoc exploatare miniera prietenoasa cu mediul.
Tin minte o seara cand era sa ne scoatem ochii intr-o bucataria din Rosia Montana. Cand de’o parte cand de alta, fara nicio concluzie. Plecasem sa cercetez ca sa-mi fie mai clar. Sa va povestesc, dupa doua saptamani, fomulasem o ipoteza si o concluzie de cercetare. Cand ma mai intrebau prietenii: “da’ tu, ca ai fost acolo, ce parere ai?”. “Paaai…aaaa…sa va povestesc.” Si povesteam cum n-am plecat sa fac pe detectivul dar inversunarea partilor, discursurile pe care le auzi te duc la cercetari si simti ca cercetezi vreo problema de siguranta nationala. Ca unele discursuri seamana si n-au cum sa semene, ca tipul ala de discurs n-are ce cauta acolo, ca tu ai mai facut teren si stii care e discursul in mediul rural si ca parca oamenii aia… Pe partea cealalta, angajatii vorbesc cu tine dar “off the record” si asta e ciudat, ca daca nici macar angajatii…Ca nimic nu se face cu usile deschise. Tinzi sa uiti scopul. E usor sa fii detectiv la Rosia Montana. Uite asa am ramas eu cu parerea ca n-o sa zic: “da, hai exploatare” dar nici n-as zice ca toti ar avea clorofila in loc de sange…

Revenind la mieii nostri, despre Rosia Poieni, la o excavator de Rosia Montana nu se vorbeste. Pentru Rosia Poieni nu s-a legat nimeni de niciun stalp. Pentru Rosia Poieni nu s-a facut niciun festival. Mie sa mi se explice de ce clorofila care ne curge prin vene nu e tot timpul la fel de verde!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: