Miruna Codeanu

Rosu Coca Cola, Mauve Cadbury si totusi ne intoarcem la mestesug

In ca'n viata, espresso on November 18, 2011 at 7:27 am

Cumparam stele. Cumparam pamant pe Luna. Cumparam pamant pe Marte. Cumparam cuvinte. Culori? Da, eu mi-as asuma bordeaux. Masina, telefon, laptop…ah, si-am mai vazut un frigider LG retro bordeaux…cam asa.

In dimineata asta am aflat ca o anumita nuanta de mauve nu mai e a noastra a tuturor, e a producatorului de dulciuri Cadbury. Exista rosu Coca-Cola. Acum exista si mauve Cadbury. Sursa stirii . Codul nuantei de mauve este Pantone 2865c. Oficiul de Prorietate Intelectuala din UK a hotarat ca nuanta de mauve are suficient caracter distinctiv pentru a fi asociata unei marci. Nestle poate folosi o nuanta aproximativa de mauve. Decizia nu este definitiva. Suficienta poate pentru a  spune “mauve Cadbury.” Mauve Cadbury sta alaturi de rosu Coca Cola? Ex: “Ah, ce-mi plac ciorapii aia mauve Cadbury”

Asta vrea sa zica ca brandurile sunt foarte importante. Atat de importante incat redefinesc culori. Brandingul a redefinit obiectele. Ex: Vai ce-as manca o Milka de Craciun. Acum 100 de ani obiectul de mancare cu multa cacao si lapte praf n-ar fi fost Milka, ar fi fost o ciocolata. Astazi redefinesc proprietatile obiectelor: rosu coca cola, mauve cadbury. Asocierea dintre proprietati si branduri inseamna ca vom asocia brandul chiar si atunci cand nu-l consumam.

Da, iar zic: traim in consumerism si post-consumerism. Avem doua directii: expansiunea corporatiilor si renastarea mestesugurilor si breslelor. Corporatia se extinde acaparand locurile comune. Locurile comune ale populatiei cu venituri mici. In consumerism traiesc veniturile mici. Mestesugurile renasc. Nu pentru populatia cu venituri mici. Facutul de mana, produsul in casa, 900% naturalul capata valoare adauga mare. In postconsumerism traiesc veniturile mijlocii si mari. Bien sur, logic vorbind, populatia cu venituri mici este mai mare decat populatia cu venituri mari.

Corporatia se va eficientiza. Mai mult. Cu atat mai eficient cu cat scad veniturile populatiei cu venituri mici. Mestesugul creste. Postconsumerismul intarzie sa se imprastie in toate populatiile.UE zice ca din 2013 (acceptand ca in 2013 UE va mai exista) va interzice aditivii alimentari. Interzicerea aditivilor alimentari inseamna supermarketul nu va supravietui in segmentul food.  Stocurile mari isi pierd sensul. Laptele fara aditivi nu rezista 3 ani. Variante: hipermarketul isi cumpara vaci, supermarketul lucreaza cu mici producatori, supermarketul renunta fortat la segmentul alimente. E suprarealist supermarketul cu vaci. Supermarketul nu lucreaza cu mici producatori pentru ca ei nu pot asigura stoc constant, pentru ca nu e profitabil.

Zic unii ca criza in care ne aflam din 2008 pana in zilele noastre ar fi pretul automatizarii. Automatizarea a adus volumul mare de productie,  traficul mare de productie, la nasterea corporatiile. Clasa cu venituri mici isi permite mai multe acum decat in 1920 si asta o datoram corporatiei care isi scoate profitul din productia in masa si nu din valoarea adaugata pe un numar mic de produse. Intoarcerea la mestesug si bresla e o masura necesara crizei actuale. Traditional inseamna facut de mana, facut in casa. Facut de mana sau facut in casa presupune mai multi oameni ocupati, mai putini someri.

Care e legatura? Asta nu e doar criza. E si tranzitie. Ei bine, inainte de fordism a fost tot criza. O mare parte din populatie traieste in fordismo-consumerism. Pana ne mutam toti in post-consumerism mai dureaza. Probabil si criza mai dureaza.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: