Miruna Codeanu

Vintage vindem, vintage vindem, vintage vindem!

In ca'n viata, espresso on September 15, 2011 at 6:10 am

“Vintage vindem, vintage vindem, vintage vindem!” cam atat ar trebui sa strige un vanzator ambulant intr-un cartier rezidential in zilele noastre.

Pentru individ, om sau fiinta umana cum vreti sa va cheme, trecutul e mai bun din acelasi motiv pentru care si copilaria noastra e mai buna. Memorie selectiva il cheama pe motiv. Cam cat conteaza acum ca atunci ca atunci era sfarsitul lumii cand eram pedepsiti? Cam cat conteaza acum ca atunci era sfarsitul lumii ca n-aveam masinuta vecinului? Cam deloc.  La nivelul societatii, in zilele in care am crescut noi astia de +25 acum, trecutul nu era de bine. Viitorul era de bine. Pentru Romania ar trebui sa existe un sistem de numarare a anilor in felul urmator: ante ’90, post ’90. Ante ’90 trecutul nu era de bine ca nu era comunist. Post ’90 trecutu nu era de bine pentru ca era comunist. Discursul public despre viitor, oricat de glorios, nu poate sa acopere nostalgia individului despre trecut.

La nivelul indivizilor, cunoastem toti monologul din autobuz/troleibuz/tramvai despre “cum era inainte”, dar discursul public nu permite. Doamna-in-varsta care colinda toata pietele de pe ruta tramvaiului 34 are nostalgia trecutului. Domnul-care-a-luptat in razboi si povesteste aventuri are nostalgia trecutului. Doamna-care-a-muncit-in-fabrica-pana-s-a-inchis-fabrica are nostalgia trecutului cand ii cearta pe copiii zgomotosi care nu erau asa pe vremea ei. Eu am gasit acum o luna inghetata Polar inghetata-in-pachet-de-unt intr-un hypermarket si m-a apucat o nostalgie de nu m-am vazut. Ala era momentu’ sa apara cineva cu banuti de ciocolata cu citronada, inghetata la aparat, ciocolata Alba-ca-zapada. Mi-am cumparat sticlele din colectia vintage Collection de la bautura aia carbogazoaza, ba chiar am aruncat continutul pentru ca nu o mai consum.

La pachet cu editiile vintage, povesti despre trecut: despre cum schimbam surprizele Turbo, despre cum curgea toata inghetata Polar pe noi, cum se  primeau sticlele de apa minerala Borsec la schimb. Vintage cumparam, vintage cumpara, vintage cumparam. Nu e “vintage” care vinde, e povestea  spusa de memoria selectiva a trecutului din prezentul nostalgic. Fast-food, fast-fashion incearca sa muste putin din felia asta care ne misca mana spre portofel. Gulerele din dantele si pulloverele  tricotate (da’ nu chiar) din magazinele de fast-fashion sunt povesti despre o vreme in care hainele le facea croitoreasa, sau despre bunica care avea ciorapi tricotati de stra-bunica in prima zi de scoala.

Cam minim 30 de ani pentru vintage, nu? In aproximativ 20 instauram mileul si bibeloul? Vintage vindem, nostalgie vindem, amintiri despre trecut cumparam!

Advertisements
  1. […] asa ziceam eu saptamana trecuta “Vintage vindem, vintage vindem, vintage vindem” , m-am bucurat ca s-a relansat inghetata Polar si am alertat pe toata lumea ca exista din nou […]

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: