Miruna Codeanu

Libia cu binecuvantarea ONU, razboiul live si banalitatea mortii

In ca'n viata on March 21, 2011 at 7:00 am

Obiectiv vorbind: traim o data, murim o data, punct. Cam de cand lumea, de la a fost odata, cand odata se scrie legat. Visam stele, avioane, valuri, flori, cafea, suntem importanti si de neinlocuit… nu prea, dar daca insistati… La un moment dat se termina si filmul si cartea. Coloana sonora mai continua putin, in obiceiul nasterii si inmormantarii cu cantec.

Avem un nou razboi in Libia. Altul. O interventie autorizata de ONU. ONU, care nu s-a amestecat in majoritatea razboaielor civile din Africa Subsaharaiana. In Libia e cam acelasi meniu, cu mai multa saracie, mai mult monopol asupra resurselor. Rapoartele Bancii Mondiale, ziceau pe vremea in care eu voiam sa salvez Africa ca in tarile in care exista resurse in exploatare sau neexploatate inca riscul de dictaturi militare, razboi civil si genocid este mult mai mare. Se ia un grup de rebeli, rebelii controleaza, minereul/petrolul/diamantele si exploateaza o alta clasa/etnie. In Africa subsahariana de cele mai multe ori e cu garnitura de motivatie etnico-religioasa, fiind vorba de o populatie cu inclinatii extremiste. Sa luam Darfur din Sudan. Genocid. ONU nu poate, genocidul rezista. In Sudan exista niste resurse, precum petrolul. China functioneaza si ea, ca toata planeta pe petrol. Minus alea 9 milioane de biciclete din Beijing. Sudanul este una dintre sursele de petrol ale Chinei. Atat, fara insinuari. Sudan nu e o piata, e o sursa de resursa.

Libia e colt cu Maghrebul, adica influenta franceza asupra Africii. Libia si Maghrebul sunt posibile piete. Africa subsahariana e sursa de resurse, in schimb regiunii Africii nordice e susceptibila sa devina piata datorita unui trecut istoric din vremea puterilor coloniale. A sarit si Italia pentru ca cei 30 de ani pe care Libia i-a petrecut sub italieni, i-au facut pe italieni sa fie foarte atasati de libieni. Atunci, ei s-au gandit sa-i salveze de marele, uratul si tiranul Gaddafi. La asta se mai adauga moartea Europei ca uniune statala, moartea multikulti si iese salata nedietetica de razboi, cu binecuvanturea ONU. Intrebare: sunt tarile Africane pregatite pentru alegeri democratice si democratie? Cinic si urat: cel mai probabil tarile africane nu sunt pregatite pentru democratie.

Inainte de anul in care Merkel, Cameron proclama moartea multi kulti (urmeaza si Sarkozy) va recomand sa vedeti si cum vad altii:

1. Des Hommes et des Dieux

2. The Wives of Allah

Asa si in multe alte feluri se mai poate vedea lumea. Din perspectiva centrului pamantului unde se judeca lumea exista legimitate. De la capatul lumii s-ar putea sa se vada altfel. E posibil ca extremismul sa existe, sa fie greu de controlat iar democratia sa duca la dezvoltarea acestui tip de extremism. E posibil femeile sa fie crescute crezand ca viata lor nu are valoare. Sa fii bomba umana e valoros. E posibil ca democratia sa fie tot o bomba, aruncata din avion asupra civililor. Cu bombele e bune. Mori o data.

Mai intai au fost revolutiile in direct. Dupa revolutiile in direct au urmat razboaiele in direct. Adormeam uitandu-ma la “Furtuna in desert” si aveam senzatia ca vad ceva foarte important. Imi aduc aminte ca promo-ul pentru “Furtuna in desert” de pe Antena. Dupa “Furtuna in desert”, Iugoslavia. Tot in direct. Vecinatatea ne-a facut ceva mai constienti, dar ne obisnuisem. Dupa “Furtuna in desert” si Iugoslavia au mai urmat: “live”, “no comment”. “Live”, “No comment” erau asa: bombe cazand din avion deasupra Baghdadului, explozie intr-o imensa liniste din cerul din Kabul, iar in Kabul parea sa fie unul dintre cele mai frumoase ceruri posibile.  Sub avioane, sub ceruri, sub stele, sub dictatori, oameni, oameni care mor o data, copii schingiuti o data, copii orfani o data. In direct, live, fara comentarii. Ne nastem o data, murim o data si asta face ca astea doua evenimente sa fie ritualice. Acum ceva timp, mai mult, oamenii se si maritau/insurau o data si asta era un important eveniment. Se spune, printre antropologici, ca ritualul inmormantarii in Balcani este unul dintre cele mai cutremuratoare din lume. Eu, om din Balcani, nu pot sa accept ca ma uit cum se moare in direct. Eu, om rational, care stie ca 1 este doar egal cu el insusi si niciun altul, ca mori o data inseamna ca murit o data si ca 1 nu poate fi egal si cu 1.

Moarte in direct, moartea pe banda. Avand o bucata societate destul de traditionala. Avem alte bucati de societati de consum care arunca bombe din avion peste tari traditionale. Doar o vaga senzatia ca dictatura orientala nu presupune moartea pe banda: presupune tortura si moarte individuala. Societati de consum arunca bombe peste o societate traditionale. Se deschide o piata, dar se deschide si moartea in consumerism. Societatea de consum, aduce piata libera si moartea de consum. Moartea e banala: suntem multi, consumam mult, murim in aceeasi proportie, dar numai o data. Telespectatorul razboaielor live este bocitoarea mortii colective, fara sa fie bocitoare. Este popa pe care il uram cand moare cineva care ne doare, isi face jobul si pleaca.

Ce v-am zis eu de posibila solutie de salvare cu liberalizarea pietelor africane? Eu ma gandesc la dezvoltare durabila, nu la distrugere imediata dar, pana la urma…d’aia nu sunt presedinte de niciun stat important.

  1. Sunt intru totul de acord cu tine, draga mea Vulpe creata. Asa zis-ul succes al democratiilor occidentale de orice tip ar fi ele este din start un esec in incercarea de a le duce catre Orient. Oare cand “Lumea civilizata”, cum i se spune partii de lume mai de la vest de noi, o sa inteleaga ca ce a mers pentru ea, in mai mica sau mai mare masura, nu trebuie neaparat sa mearga pentru altii? Pentru ca asa cum Occidentul are o civilizatie, niste valori si niste credinte, de orice ordin ar fi ele, asa si tarile arabe sau africane sau sud-americane sau oceanice au alte civilizatii, alte valori si alte credinte, care, tragedie!, nu se transpun, in limbaj politic, in “democratie”, “libertate personala pana o incalca pe a celeilalte persoane”, “drept de vot”, etc. Iar asta, cred eu, presupune chiar ca respectivele sisteme sa vina cu violari ale drepturilor omului, cu morti, cu raniti, cu femei batute si cu fata acoperita, cu vietile mai multor capre care valoreaza mai mult decat ale unei singure femei, cu copii bolnavi, cu oameni saraci etc… Atentie, nu incerc ca spun ca este cea mai buna varianta si ca daca oamenii aia traiesc asa ei asa trebuie lasati – NU. Dar incerc sa spun ca civilizatia lor, cu tipicurile ei, ii trimite sau nu la munca, ii face sa se roage sau nu, sa creada in vreun Dumnezeu/Allah/Yahve sau in vindecatori, vraci si vrajitoare sau nu, cu torturile ei, cu greutatile ei, dar si cu cantecele, imaginatia, traditiile, desenele, imaginile si mancarurile ei, este ceea ce pe ei ii tine in viata. Si nimeni nu-si poate lua atatea drepturi incat sa hotarasca pe ordinea din viata altcuiva.

  2. Draga vultur, pentru “Si nimeni nu-si poate lua atatea drepturi incat sa hotarasca pe ordinea din viata altcuiva” respectul etern al vulpii.

  3. Ai o clarviziune pe care rar o întâlnesc. 🙂
    Ştiu că e superfluu ceea ce spun dar de data asta nu m-am putut abţine.

Leave a reply to Miruna Codeanu Cancel reply