Miruna Codeanu

Transilvania mostenita

In ca'n viata on March 15, 2011 at 4:16 pm

Astazi e 15 martie. 15 martie e ziua maghiarilor de pretutindeni, de peste tot cum ar veni; chiar si a celor din Romania. Romania care traieste, ideologic vorbind in continuare in secolele 18- 19, vorbeste in continuare de nationalitati, nationalism, nationalism si pamant ca resursa veritabila si valoroasa a unui stat. Populatia unui stat, pentru romani, este in continuare o natiune. Intre timp, lumea a mai incetat sa vorbeasca despre natiuni, nationalitati iar termenul nationalist folosit in alte contexte culturale nu mai este nicio onoara oricarui om. La romani, nationalismul este in continuare “ceva ce e bine sa fii”, un atribut pe care e bine sa il ai. Romania, stat rural in continuare, chiar si urbanizarea fortata a celui aproape jumatate de deceniu de comunism, e in continuare fascinata si legata de pamant. Prin urmare, la romani pamantul defineste in continuare statul. Plasata in acest context al mentalitatilor, amenintarea ca exista cineva care vrea sa-ti fure pamantul si sa destrame natiunea e o amenintare valida.

In secolul 21, timpul obiectiv in care ne aflam, pamantul si natiunea si-au decazut din drepturi. Amenintarea fata de pamant, care a devenit resursa nevaloroasa pentru secolul 21, schioapata de toate picioarele, cam invalida fiind. Pentru romani, comemorarea de pe 15 martie- ziua maghiarilor de pretutindeni reprezinta in continuare o amenintare, iar maghiarii vor in continuare sa ne fure pamantul, natiunea romana fiind amenintata. De la formarea statelor-

prin secolul 9 – pana in secolul 20, Transilvania e intr-un fel sau altfel legata de maghiari cu mici intreruperi. Abia dupa primul razboi mondial, Romania primeste Transilvania. Cam astea sunt faptele istorice. Daca n-am trait, n-a existat, bun. Sa vorbim de suprafete. O suprafata ar fi ceea ce se vede. Acum aproape un an scriam “Sibiu, buna lume posibila“. In Sibiu e frumos, Sibiu a fost capitala culturala europeana. Sibiul, insa nu e o constructie

romaneasca. Sibiul nu este in niciun exemplu de arhitectura romaneasca: orasele-cetate nu sunt constructii romanesti. Romania contemporane mai are cateva orase-cetate cu care se mandreste: Brasov, Sighisoara, Targu-Mures. Ele nu sunt tipic romanesti, ele sunt exemple de orase, comunitati, care se incadreaza in prima propozitie din definitia germana a comunitatii, in care cartierele sunt formate in functie de breslarii, etc.

Cand trecii muntii la sud, spatiul e organizat diferit. Urbanizarea medievala e rara. Sa luam Bucurestiul. Centrul vechi al Bucurestilor nu este nici el romanesc: este al negustorilor lipscani. Casele vechi sunt casele evreilor. Mahalaua este relevanta pentru organizarea spatiului din Bucuresti. Recunoastem sau nu, Bucurestiul este balcanic. Mahalaua, la origini nu are sens peiorativ, este import cultural de la Imperiul Otoman. Uitandu-ma si la relatiile de vecinatate la sud si nord-vest de Carpati ele nu sunt asemanatoare. In nord-vestul carpatilor incepe Europa Occidentala. Sa le multumim maghiarilor pentru populatiile aduse, pentru Transilvania mostenita si sa le uram la multi ani!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: