Unor oameni nu le plac povestile

A fost odata ca niciodata/Pe cand parul/Maria si Ion/Itzic si Strul/Bula/Fat-frumos/Alba-ca-zapada.

Singurul lucru bun pe care l-am invatat de la un ne-bun a fost ca oamenilor le plac povestile. Tot repeta de parca stia ce fel de praf de stele e in gaurile negre. Oamenilor le plac povestile. Nu spun povestea omului asta. Omului insusi ii placeau povestile.Era singurul avantaj de altfel; ca ii placeau povestile, il facea un om suportabil. Cu prilejul asta am cunosut un pitic caruia nu-i placeau povestile, o mama-vitrega ascunsa sub aparenta piticului. Unor oameni nu le plac povestile.

Internetul e povestea moderna a multor oameni. Nu multi, fiecare cu povestea lui dar ei impreuna sunt multi. Profil twitter, facebook, linkedin, friendfeed, sau blog – povesti. Profilul zmeului, profilul masterei, profilul studentei, blogul prostituatei, pagina pentru tara piticilor, pagina pentru praf fermecat care te transforma in Ileana Cosanzeana.  Nu ne citim pentru ca ne plac gaurile de cheie. Ne citim pentru ca ne plac povestile. Prin gaurile de cheie vedem niste personaje.Pe  unele personaje le stim, ne-am intalnit cu el. Personajele supranaturale nu credem sa le intalnim: Gates, Obama, Jobs, Branson, Oprah, Kutcher. Personajele astea spun o poveste: cel mai bogat pitic din lume, primu’ cel mai puternic  pitic din lume negru,  piticul care stie ce vrem cand vrem vreo chestie fermecata….

Exista oameni carora nu le plac povestile. Ei mi se par niste personaje triste. Cele mai rele personaje ale povestii. Nu inteleg personajele care vor sa ajunga cel mai bogat pitic, cel mai bun pitic, cel mai frumos pitic… toate personajele de fapt vizeaza sa ajunga un mare personaj, un mare caracter, sa le citeasca si lor cineva povestea in care sunt personaj principal, scopul povestilor e sa fie citite, spuse si sa adoarma copiii.

Copiii mari isi verifica profilurile si conturile iainte de culcare… Noapte buna?